In urma cu nu foarte mult timp, aveam senzatia ca vad in jurul meu din ce in ce mai multa nedreptate, din ce in ce mai multi oameni tristi, din ce in ce mai multa ipocrizie, din ce in ce mai multa incrancenare… iar lista poate continua pe mai multe randuri. Aveam senzatia ca lumea se schimba in rau, ca tot ce am visat cand eram copil este acum o iluzie si ca fericirea aceea adevarata este de fapt o joaca de copii, iar noi acum suntem adulti…si cum se ne jucam?! Este inadmisibil sa traiesti ca adult si sa ai suflet de copil, nu? Ca sa numai spun de vorbele acelea celebre pe care ni le spuneau parintii atunci cand suntem micuti: “Bucura-te de copilarie, ca o sa vezi tu cand o sa cresti mare ce rau o sa iti para”. Ce incurajare! Ce reclama facuta vietii! Ce idee deprimanta si nedreapta pentru un copil care viseaza cu multa bucurie la viitor!…si cat de multe lucruri li se intiparesc copiilor in cap, lucruri si vorbe carora noi nu le dam foarte mare importanta, dar care au o mare influenta asupra celor mici, iar uneori aceasta influenta le schimba viata, in rau.

Si uite asa plecam in viata, deja deprimati, iar daca nu suntem deja deprimati cu siguranta o sa apara pe parcurs oameni care o sa faca tot posibilul sa ne spuna cat de nedreapta este viata, cat de greu este sa reusesti, cat de imposibil este sa respiri linistit si sa pasesti cu incredere pe drumul tau.

Perpetuam intre noi o credinta teribila despre viata care nu ne aduce decat suferinta si disperare, care ne leaga de maini si de picioare si eventual ne arunca si o batista in gura ca sa nu putem urla de atata nedreptate.

Aveti idee ce o sa intalneasca un tanar in calea sa, daca toata viata i s-a spus, ca viata este o gluma proasta, ca nu o sa il ia nimeni in serios, ca banii se castiga foarte greu si numai de catre o anumita categorie de oameni (de hoti si mincionosi, de oameni fara scrupule), ca hotararile se iau doar de catre cei puternici, ca visele sunt pentru filmele de cinema, ca mancatul sanatos si cat se poate de natural este o fita inventata de cei cu bani, de cei ce isi permit si nu pentru noi muritorii de rand… si asa mai departe. Uite asa asociem banii cu raul, iar pentru ca noi suntem persoane bune, o sa ramanem toata viata saraci. Asocieri de acest gen sunt pe toate drumurile. Ce ar spune o persoana care s-a ridicat din saracie prin propriile sale puteri, despre aceste idei?

Din ce am observat in jurul meu, tinerii au 2 variante: fie pleaca la drum deja descurajati si uneori chiar resemnati, fie pleaca la drum plini de speranta, dar le trece relativ repede. Dar inainte sa ne apuce depresia vreau sa strig in gura mare ca am vazut si un al 3-lea tip de tineri: cei care indiferent de cate ori li s-a spus ca “e nasoala treaba”, au refuzat sa creada, au refuzat sa isi imprime aceasta idee in sistemul lor de credinte, tineri care chiar daca traiesc in aceiasi societate ca si ceilalti, au ales (pentru ca da, e o chestiune de alegere) sa creada ca la un moment dat visele lor vor deveni realitate, au ales sa se trezeasca in fiecare zi cu zambetul pe buze, au ales sa fie ei in orice moment din zi, au ales sa isi aminteasca, in pofida valului de negativitate, cine sunt ei de fapt, simplu, doar aruncand o privire la ei, la copliaria lor…si-au amintit ca omul sfinteste locul si ca ei isi scriu propriul drum, asa cum o faceau cand erau copii.

Atentie! Acestia nu isi traiesc viata intr-un “univers paralel” unde totul este perfect, ci traiesc in acelasi loc ca si noi ceilalti; diferenta este ca ei aleg sa vada perfectiunea in orice, sa priveasca partea buna a lucrurilor si sa observe situatile si lucrurile care nu le sunt pe plac si apoi sa incerce sa le schimbe.

Multi dintre ei privesc in ansamblu, vad mecanismul in totalitatea lui, nu conteaza ca sunt adulti, copilul din ei vede si stie tot. Ei nu considera ca viata este nedreapta ci pur si simplu observa ca am ajuns in punctul in care suntem datorita noua si ca acest lucru trebuie schimbat; iar schimbarea vine din fiecare, acesta nu este un cliseu sau o vorba in vant…este solutia cea mai simpla si mai la indemana.

DanceTrebuie sa ne amintim ca toti suntem capabili de lucruri marete, toti suntem capabili sa ne indeplinim visele, sa ne amintim ca atunci cand eram copii luam zilele una cate una si nu puneam presiune pe viitor, nu ne indoiam nici o secunda de cat de minunat si de perfect este el, dar in acelasi timp traiam in prezent si daca tot eram acolo, “scoteam untul” din fiecare clipa, pana si la scoala sau la medic, sau cand eram pedepsiti,tot gaseam noi ceva de care sa radem. Eu cred ca trebuie sa pornim fiecare zi cu aceiasi atitudine…ce avem de pierdut?

Parca aud in cor acum: “o sa fim dezamagiti”

Sunteti siguri? Oare nu merita sa riscam, sa vedem daca este asa sau nu? Si daca nu o sa fim dezamagiti; sau macar, daca nu o sa fim dezamagiti de fiecare data? … intreb doar 😀

Hai sa ne amintim de noi si de cine suntem cu adevarat, sa pastram lucrurile care ne sunt de folos, sa schimbam ce nu ne place, sa ne marim capacitatea de observare si catre cei din jurul nostru, catre planeta noastra, catre legile naturii, catre lumea celor care nu cuvanta si sa ne schimbam atitudinea si perspectiva despre cat de “nasoala” este viata.Remember who you are

Eu cred ca viata este cum vrei tu….DOAR AMINTESTE-TI!!!:D

Sa ai o zi perfecta… asa ca tine!!!

Etichetat pe:                

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.